Cateva cuvinte despre USR si proiectul anti-drog al acestora
Atunci cand a intrat in Parlament, USR era vazut drept un nou PP-DD, in ciuda faptului ca background-ul era putin diferit in comparatie cu partidul lui Diaconescu. In cazul USR, a fost vorba despre transformarea in partid politic a aliantei electorale Uniunea Salvati Bucurestiul (USB), care l-a sustinut pe Nicusor Dan in candidatura sa la primaria Capitalei, atunci cand acesta a pierdut impotriva Gabrielei Firea. Pe atunci, Nicusor Dan inca se afla la conducerea partidului si acest lucru alimenta oarecum imaginea de PP-DD 2.0., cel putin din perspectiva ca acesta sa candideze la alegerile prezidentiale.
Intre timp, USR a reusit sa supravietuiasca si fara Nicusor Dan, atunci cand Dan Barna a preluat functia de presedinte al partidului. Insa, in timp ce s-a dus imaginea de PP-DD reloaded odata atat cu succesul USR la europarlamentare (si esecul lui Barna la prezidentiale), imaginea proprie pe care acest partid a dobandit-o nu este una dintre cele mai bune. Cu alte cuvinte, USR a capatat acea imagine de partid big tent haotic in care ideologiile se bat cap in cap in functie de factiuni si membri. Ore intregi de dezbateri inainte ca o initiativa legislativa comuna sa vina din partea acestui partid. Pentru ca atunci cand parlamentarii USR au intiative legislative de buna voie, se intampla lucruri precum aceasta initiativa anti-drog care arata exact cat de prost a inteles acest partid fenomenul cu lupta impotriva stupefiantelor. Practic, e un grup care insista sa-ti facă bine cu forta, sa-ti impuna exact ce sa fumezi, unde sa fumezi, cate alimente sa consumi si alte lucruri fata de care ar trebui sa ai control total. Sau cat zgomot poti face pana sa fii ridicat si amendat pentru tulburarea linistii publice, insa acea idee n-a trecut.
Proiectul pe care deputata USR, Lavinia Cosma, l-a lansat nu este atat de periculos precum ar parea initial, totusi. Mai ales pentru faptul ca nu se modifica pedepsele pentru consum, ci doar pentru trafic. Mai detaliat, legat de posesia de droguri pentru consum propriu, pedeapsa cuprinsa intre trei luni si doi ani sau amenda ramane aceeasi, conforma cu articolul 4 din legea 143/2000. In schimb, modificarea reala vine la articolul 2 din acea lege, pedeapsa pentru trafic urmand a creste la o pedeapsa cuprinsa intre trei si 10 ani (inainte era: de la doi la cinci ani), pentru toate categoriile de droguri.
In realitate, proiectul isi propunea sa defineasca termenul de “legale”. Astfel, de acum cei care se ocupa de trafic cu “boabe” si alte droguri farmaceutice sunt pasibili de pedepse intre 3 si 10 ani in spatele gratiilor. Doar ca lumea s-a revoltat, si nu doar pentru aceasta confuzie. Insa, in momentul de fata, ne aflam intr-o perioada in care multe dintre tarile mai civilizate relaxeaza legile antidrog tocmai pentru ca incriminarea drogurilor si inasprirea pedepselor nu au oferit rezultate pozitive. Ba dimpotriva, asta in timp ce, in comparatie cu alte tari, consumul de droguri in Portugalia a scazut semnificativ de cand acestea au fost decriminalizate.