Tag extremism

Sora unui ofiter federal de securitate ucis a dat in judecata Facebook, companie redenumita  Meta, acuzand reteaua de socializare ca poarta responsabilitatea pentru uciderea fratelui ei, deoarece platforma a conectat utilizatorii unor grupuri extremiste si a promovat continut daunator. In mai 2020, Dave Patrick Underwood a fost ucis intr-un incident in timp ce pazea o cladire federala si un tribunal din Oakland, in timpul protestelor impotriva uciderii lui George Floyd de catre poliție. Ofiterul, in varsta de 53 de ani, era angajat al Departamentului pentru Securitate Interna. Autoritatile federale spun ca barbatul inarmat care i-a luat viata ofiterului, Steven Carrillo, avea legaturi cu miscarea extremista antiguvernamentala Boogaloo. In procesul intentat gigantului american compania ar fi acuzata de faptul ca l-a conectat pe Carrillo, un sergent al Fortelor Aeriene, cu Robert Alvin Justus Jr., care a fost acuzat ca a avut un rol major in uciderea lui Underwood. Reteaua de socializare a recomandat ca Justus sa se alature unor grupuri legate de Boogaloo, ceea ce l-a determinat sa-l cunoasca pe Carrillo, se arata in plangerea redactata impotriva retelei de socializare. Se presupune ca Justus conducea duba cand Carrillo a tras focuri de arma prin usa glisanta deschisa a pasagerului, pe data de 29 mai 2020.

„Incidentul nu a fost un act de violenta intamplator. A fost punctul culminant al unui complot extremist nascocit si planificat pe Facebook de doi barbati care Meta i-a conectat prin infrastructura grupurilor Facebook si utilizarea de catre aceasta a unor algoritmi concepuți si mentionati sa creasca implicarea utilizatorilor si, in mod corespunzator, profiturile Meta”, se arata in procesul pentru moarte din culpa, intentat de Angela Underwood Jacobs la o Curte Superioara din California. Platformele online sunt protejate de raspunderea pentru continutul postat de utilizatori in conformitate cu o lege federala cunoscuta sub numele de Sectiunea 230, dar procesul sustine ca aceste protectii nu se aplica in acest caz. Plangerea acuza compania de faptul ca promoveaza grupuri extremiste pentru a mentine utilizatorii implicati pe site, contribuind la cresterea profiturilor din distribuirea reclamelor pe platformele social media ale companiei. Iar adevarul e ca este o situatie cu care se confrunta de mult timp, avand in vedere ca nu este prima plangere impotriva companiei. Care a fost acuzata in timpul atentatelor de la Christchurch, Noua Zeelanda, ca a permis unui terminat psihic sa faca un live cum intra intr-o moschee si omoara musulmani. Sau cum a permis mai multor grupuri rasiste, de extrema dreapta sau alb-nationaliste, sa existe in primul rand.

Jacobs solicita de la Facebook daune care depasesc 25.000 de dolari. Purtatorul de cuvant al Facebook, Kevin McAlister, a declarat ca afirmatiile facute in plangerea penala sunt „fara temei din punct de vedere legal”. „Am interzis peste 1.000 de mișcări sociale militarizate din platforma noastră și lucrăm îndeaproape cu experți pentru a aborda problema mai largă a radicalizării internetului”, a spus el.

In iunie 2020, Facebook a interzis miscarea boogaloo, desemnand-o drept o organizatie periculoasa. Cu toate ca inca mai sunt o multime de grupuri sau de persoane care sunt afiliate acestei miscari. Boogaloo a aparut pe 4chan acum cativa ani si s-a raspandit ulterior si pe alte platforme. Desi utilizarea termenului dateaza din 2012, miscarea nu a fost in atentia publicului pana la sfarsitul anului 2019. Adeptii folosesc boogaloo, inclusiv variatii pentru a evita represiunile retelelor sociale, pentru a se referi la revolte violente impotriva guvernului federal, un rezultat adesea anticipat fiind confiscarea armelor de foc de catre autoritati in timpul unei astfel de miscari. 

Cei care au incercat sa exploreze mai in amanunt domeniul retelelor sociale probabil stiu pana acum faptul ca una dintre cele mai toxice locuri ale internetului este Twitter. Intr-adevar, este o competitie apriga cu site-uri precum 4chan sau 9gag, insa Twitter este o platforma speciala, datorita calitatii utilizatorilor. Acestia au creat cancel culture, un fel de razboi sfant pe care utilizatorii Twitter il poarta impotriva tuturor, practic. In cazul in care acestora nu le place o anumita postare, nu numai ca nu se vor sfii sa arate acest lucru, ci vor incepe rant-uri impotriva persoanei care a indraznit sa le strice ziua prin respectiva postare. Orice spui pe Twitter poate fi folosit impotriva ta, intrucat sigur o sa se gaseasca vreun internaut putin mai inteligent ca ceilalti, care sa formuleze un argument solid pentru care esti “trash”, in ciuda faptului ca nu poti intelege modul exact prin care i-ai ruinat ziua acelui utilizator. Practic, oamenii care folosesc Twitter au ceva cu absolut orice fel de cultura, rasa, sport, gen de muzica, internet slang, practic orice poate fi criticat in cateva randuri pline de intepaturi. Iar acesta nu este nici macar cel mai ingrijorator aspect in privinta platformei, avand in vedere faptul ca atunci cand se ating subiecte politice sau sensibile, nivelele de toxicitate ajung la cote maxime, iar regulile platformei se pare ca nu pot opri aceste dezbateri. 

Tweet-urile ca tweet-urile, insa raza de influenta poate fi mai larga atunci cand vine vorba despre functia de chat audio live, la care compania a inceput sa lucreze in noiembrie 2020. Care inca nu este mai mult decat o versiune beta accesibila publicului larg. Acum, o gramada de grupuri extremiste precum sustinatorii talibanilor, naționalistii albi si activistii anti-vaccin au inceput sa fie din ce in ce mai activi pe chatul audio al Twitter, Spaces, iar reteaua sociala incearca sa controleze continutul daunator. Succesul pe care il inregistreaza in aceasta directie este unul lasat la limita dezbaterii, avand in vedere faptul ca sunt o multime de live-uri ale acestor grupuri care au fost lasate sa contiue pana la un anumit punct. Suficient incat sa le permita acestor grupuri sa-si raspandeasca propaganda in cel mai “subtil” mod cu putinta. Cei de la The Washington Post, citand atat cercetatori in domeniu, cat si utilizatori ai platformei, prezentand si screenshot-uri in cadrul postului de stiri, au raportat ca sute de utilizatori au ascultat aceste live-uri ofensive. Utilizatorii Twitter au comentat derogatoriu la adresa musulmaniilor siiti, persoanelor transgender si a afro-americanilor. Reputatia Spaces a avut de suferit enorm in urma acestor informatii.

Cei de la Twitter le permit utilizatorilor sa raporteze aceste live-uri, iar compania salveaza o copie a unui chat timp de cel putin 30 de zile pentru a verifica daca exista incalcari ale regulilor platformei. De asemenea, Twitter foloseste un software proiectat special pentru a detecta cuvintele cheie ofensive din titlurile Spaces. Cu toate acestea, reteaua de socializare nu dispune de moderatori sau de o tehnologie care sa scaneaza sunetul in timp real, astfel incat se pot realiza o gramada de incalcari ale regulilor pana la primul report. Fosti si actuali angajati ai companiei au declarat pentru Post ca Twitter a simtit presiunea investitorilor pentru a lansa optiuni inainte ca acestea sa fi fost testate din punct de vedere al securitatii. 

Jack Dorsey, un co-fondator al Twitter, a demisionat din functia de CEO in cadrul lunii noiembrie, iar Parag Agrawal, care era CTO-ul companiei, a preluat atributiunile de director executiv in locul lui Dorsey. Cei de la Twitter au inceput sa testeze Spaces in noiembrie 2020, pe masura ce aplicatia de audio chat Clubhouse a crescut in popularitate. Aceasta aplicatie s-a confruntat, de asemenea, cu probleme legate de dezinformare, in special in legatura cu vaccinurile COVID-19.