Rusia face primele teste cu propriul sau server de internet

Rusia are planuri mari atunci cand vine vorba de domeniul tech si nu sunt toate benefice cetatenilor sai. Guvernul de la Moscova isi doreste sa creeze o versiune online a enciclopediei nationale rusesti care sa inlocuiasca Wikipedia, pentru ca informatiile oferite de Wikipedia “nu sunt de incredere”. Mai mult, e un lucru cunoscut faptul ca rusii planuiesc de ceva vreme sa treaca la propriul server de internet. In mai, presedintele Vladimir Putin a promulgat legea care permite autoritatilor sa-si dezvolte propria retea de internet si sa aiba un control mai amanuntit asupra lucrurilor pe care le vad cetatenii. In momentul de fata, Rusia este conectata la serverul global de internet, cel furnizat de catre Statele Unite ale Americii. Ceea ce inseamna faptul ca Moscova nu are un control atat de mare asupra cetatenilor sai in mediul online, insa aceasta situatie este pe cale sa se schimbe considerabil intr-un viitor destul de apropiat. Legea privind independenta internetului rusesc a intrat in vigoare in noiembrie, atunci cand proiectul cu serverul RusNet se afla intr-un stadiu suficient de apropiat de finalizare. 

Iar acum, serverul RusNet a ajuns intr-o faza de testare, probabil urmand sa fie operational incepand cu anul viitor. In momentul de fata, Rusia nu face decat sa testeze, in centre specializate, mecanismele de reactie fata de amenintarile la adresa unei functionari stabile si securizate a internetului. Ministerul Comunicatiilor din Rusia a spus ca utilizatorii nici macar nu vor observa ca aceste teste sunt in curs. Iar eu nu stiu cum ar putea fi interpretata o astfel de afirmatie, pentru ca nu vad nimic pozitiv in acest lucru. 

Evident, conform Moscovei, aceasta lege nu face decat sa protejeze segmentul rus al internetului in cazul unei deconectari a marilor servere mondiale situate in Europa si in Statele Unite. Desigur, acesta este doar un pretext pentru a introduce propriile sisteme de monitorizare a utilizatorilor rusi. Insa, cel putin la nivel declarativ, scopul este sa le permita serviciilor de stat si retelei bancare ruse sa funcţioneze inclusiv in cazul unui razboi sau unor atacuri cibernetice masive. Bine, ce-i drept e drept, acest lucru ar ajuta Rusia sa-si mentina serviciile online active chiar daca pica retelele globale. Oficial, Rusia sustine ca nu isi doreste sa se izoleze de restul lumii din punct de vedere online, ci doar sa se asigure ca nu ii este taiat accesul la internet.

Desi nu se stie in ce masura va mai fi liber internetul rusesc, cat acces va avea la site-urile occidentale. Sunt anumite site-uri de stiri care sunt blocate in Rusia, in schimb retele sociale precum Facebook sau Twitter sunt disponibile publicului larg. Ceea ce este un lucru bun in comparatie cu China, unde utilizatorii nu au acces la lumea online occidentala. Sunt curios ce o sa se schimbe in acest sens odata cu implementarea RusNet. Oricum, internetul inca este impartit intre Statele Unite si China, conform unor analisti in domeniu. 

Putin a schimbat internetul pentru a opri atacurile cibernetice americane

Dupa cum spuneam intr-unul dintre articolele mele precedente, tarul Rusiei, Vladimir I Putin, promulgase o lege care permitea autoritatilor sa dezvolte propria retea de internet si sa aiba un control mai amanuntit asupra lucrurilor pe care le vad cetatenii. Cu alte cuvinte, Putin dadea startul procesului de deconectare al Rusiei de la serverele globale de internet in dauna serverelor proprii. Evident, cu un internet controlat direct de catre statul rusesc. Mi se pare amuzant faptul ca, in timp ce Partidul Rusia Unita este un partid de dreapta (sau extrema dreapta) in teorie, regimul lui Putin este oarecum similar cu un regim comunist (ceea ce nu e de mirare avand in vedere faptul ca Putin a fost in KGB, la urma urmei). Nu chiar ca cel al Chinei, unde tovarasul Xi Jinping vrea sa fie Mao Zedong versiunea 2.0., insa in regimul lui Putin exista elemente comuniste atunci cand vine vorba de controlul statului. Desi doctrina lui inclina mai mult spre extrema dreapta, nationalism si conservatorism rusesc cu tenta de populism de dreapta. Iar unii inca mai spun despre Belarus ca este ultima dictatura a Europei in conditiile in care exista state precum Rusia tarului Putin si Turcia sultanului Erdogan. 

In fine, se pare ca in afara de controlul mai bun asupra populatiei, unul dintre motivele pentru care Putin ar vrea ca Rusia sa treaca la propria sa retea de internet este pentru a evita atacurile cibernetice americane. Pentru ca exista un razboi cibernetic puternic intre hackerii americani, de o parte, si hackerii rusi de cealalta. Bine, America mai e atacata si de catre hackeri chinezi, iranieni si nord-coreeni, insa doar China mai reprezinta o amenintare in afara de Rusia. Iranul si Coreea de Nord sunt doar niste state care intretin relatii bune cu amandoua si care au pretentii de a avea pe mana un armament nuclear in ciuda tratatelor in acest sens (nu ca Israelul nu ar incalca tratatele detinand armament nuclear cu sprijinul american, dar e vorba despre double standard). 

Legea internetului suveran a fost promulgata in mai. Acum, sunt rapoarte care spun ca s-au facut pregatirile finale pentru ca Putin, sa deconecteze Rusia de la reteaua de internet mondial, daca acest lucru este „necesar”. Politic, rațiunea pentru aceasta mutare este apararea statului in caz de „amenintari la adresa stabilitatii, securitatii si integritatea funcționarii internetului si a retelei de comunicații publice.” Prin care se poate intelege evitarea unui atac cibernetic din partea unui hacker american. Nu ca Rusia nu ar ataca cibernetic America, caz in care ar avea un avantaj major. Pentru ca hackerii rusi cunosc platforma de internet la nivel mondial, insa RuNet ar urma sa fie o necunoscuta pentru americani o perioada buna de timp. 

Autoritatea federala de comunicatii din Rusia a instalat echipamentele RuNet pe toate telefoanele si ISP-urile in termen de pregatire. Se estimeaza faptul ca tranzitia completa a Rusiei de la reteaua globala de internet la RuNet ar putea fi completa pana la inceputul anului 2020.