Tag ucraina

Razboiul in Ucraina are pana in momentul de fata 53 de zile, iar conflictul dintre statul est-european si Federatia Rusa pare a fi departe de final. In ciuda faptului ca ofensiva asupra Kievului a fost oprita din cauza problemelor de logistica si progresului extrem de limitat pe care rusii l-a avut in regiune, ducand la recapatarea controlului in intregime asupra nordului Ucrainei de catre armata ucraineana, fortele rusesti au inceput sa se concentreze mai mult in estul si in sudul tarii, in special in regiunea Donbas, dar si in zonele inconjuratoare. Cum am spus, primul mare succes al Rusiei in acest razboi a fost faptul ca a taiat accesul Ucrainei la Marea Azov, iar Mariupolul, oras recucerit de catre Batalionul Azov de la separatistii rusi in timpul conflictului din 2014, a fost asediat si demolat aproape in intregime. Razboiul din Donbas va fi un conflict care va dura pe o perioada mai lunga, cel putin pana in vara, iar Ucraina are nevoie de arme pentru a rezista impotriva trupelor rusesti care ataca regiunile din estul si nord-estul tarii. Practic, o solutionare a conflictului cu victoria Rusiei este imposibila in momentul de fata, mai ales avand in vedere faptul ca Ucraina nu este Georgia, tara care a cazut in 12 zile in timpul Razboiului Ruso-Georgian din 2008, care a dus la pierderea de catre republica caucaziana a Abhaziei si Osetiei de Sud. 

Ca sa nu mai mentionez faptul ca Ucraina este inarmata constant de catre puterile NATO. Doar recent Statele Unite au mai trimis inca 600 de drone AeroVironment Switchblade pentru a ajuta armata ucraineana sa contracareze invazia Rusiei, a dezvaluit joi Departamentul de Aparare al SUA. Aceasta este o crestere majora fata de cele 100 de drone trimise de SUA in martie, cand americanii considerau faptul ca o escaladare a conflictului ar fi imposibila fara a se gasi o solutionare pasnica.

Dronele sunt „munitii ratacitoare” care se pot inconjura deasupra unui camp de lupta inainte de a deveni efectiv rachete care ataca ținte specifice. Acestea sunt incluse in noul ajutor militar de 800 de milioane de dolari al Pentagonului pentru Ucraina, un pachet care aduce contributiile totale ale tarii la 2,6 miliarde de dolari in asistenta de securitate. Statele Unite au trimis, de asemenea, un numar nedezvaluit de drone AeroVironment Puma, care se pot invarti ore in sir deasupra campului de lupta si pot ajuta soldatii sa directioneze Switchblades catre tintele lor. Dronele din Ucraina schimba natura războiului, oferind soldaților o modalitate relativ ieftina de a vedea ce se intampla si de a lansa atacuri impotriva vehiculelor blindate scumpe. Trupele ucrainene folosesc tot ce se poate, de la mici drone comerciale pana la marele Bayraktar TB2, construit in Turcia.

Dar asta nu inseamna ca mai multe arme traditionale sunt invechite. De asemenea, SUA au livrat in Ucraina 50 de milioane de cartuse de munitie, 16 elicoptere Mi-17, 18 obuziere de 155 mm, 1.400 de sisteme de rachete antiaeriene Stinger lansate de la umar, 5.500 de sisteme de rachete Javelin lansate de la umar pentru atacarea vehiculelor blindate, 200 de vehicule blindate, 14 sisteme radar de contra-artilerie si 75.000 de seturi de blindaje si casti, a spus Pentagonul ca a oferit regimului de la Kiev in lupta contra armatei ruse.

AeroVironment produce Switchblade 300 de 5,5 lire, conceput pentru a ataca soldații și vehicule mai mici, si Switchblade 600 de 50 de lire pentru vehicule mai mari, blindate. Departamentul Apararii si AeroVironment au fost contactate de publicatii din presa americana, insa nu au comentat imediat ce modele sunt trimise in Ucraina.

Ultimele update-uri atunci cand vine vorba despre razboiul dintre Rusia si Ucraina nu par sa contureze o castigatoare clara nici pana in momentul de fata, avand in vedere faptul ca statul est-european inca opune o rezistenta ferma invaziei de catre vecinul sau mai mare si mai puternic. In ultima vreme, avansul trupelor rusesti in nordul tarii a suferit o stagnare, armata ucraineana chiar lansand o contra-ofensiva prin care a reusit sa recaptureze un numar de orase si orasele ocupate de fortele invadatoare la est si vest de Kiev, si se urmareste chiar indepartarea trupelor rusesti cat mai departe posibil de capitala. Astfel, in momentul de fata, ucrainienii se pot declara victoriosi atunci cand vine vorba despre stoparea ofensivei rusesti catre Kiev, insa exista ingrijorari legate de o eventuala noua incercare a armatei ruse sa lanseze inca o ofensiva inspre capitala tarii, mai ales ca rusii se regrupeaza in Belarus. Tara in care au trupe si de pe teritoriul careia au si lansat ofensiva inspre Kiev, capturand cateva orase importante, precum Chernobylul. Intre timp, in sud, ucrainienii au reusit sa recaptureze cateva orase in jurul Mariupol, care ramane in continuare asediat in forta de catre fortele ruse. In sud, rusii au capturat o mare parte din teritoriu trimitand trupe din Crimeea, si au taiat accesul Ucrainei la Marea Azov, ocupand suficient teritoriu pentru a face legatura directa intre Crimeea si Donbas, cele doua regiuni la care Federatia Rusa are pretentii teritoriale in momentul de fata. In schimb, acum fortele rusesti sunt mai active in est, unde ucrainienii inregistreaza infrangere dupa infrangere, scopul principal fiind capturarea intregului teritoriu al obslaturilor Lugansk si Donetsk, teritoriu dorit de catre republicile autoproclamate ale acestor regiuni. 

Ucraina sustine ca este dispusa sa negocieze statutul de neutralitate al tarii, si astfel sa renunte la pretentiile la a mai fi parte din NATO, cu conditia ca Rusia sa-si retraga trupele de pe teritoriul tarii. Volodimir Zelenski spune chiar ca ar fi dispus sa cedeze regiunile Lugansk si Donetsk, in ciuda faptului ca partidul din care face parte presedintele tarii ar fi impotriva unui astfel de demers. “Garantii de securitate si neutralitate, statut non-nuclear, suntem gata sa acceptam. Dar nu vrem inca o hartie in stilul memorandumului de la Budapesta”, a declarat Zelenski, facand referire la acordul semnat in 1994, atunci cand Ucraina s-a angajat sa renunte la armele nucleare de pe teritoriul sau in schimbul garantiei integritatii si suveranitatii sale de catre SUA, Marea Britanie si Rusia. 

„Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate ramane la putere”, a spus presedintele american Joe Biden despre omologul sau rus Vladimir Putin in timpul unui discurs la Varșovia, Polonia. Biden a vorbit despre lupta de lunga durata dintre dictatori si democrație, spunand ca „brutalitatea nu va zdrobi niciodata vointa [n.r. unui popor] de a fi liber”. El a avertizat, de asemenea, impotriva unei viitoare agresiuni a Rusiei impotriva aliatilor SUA. „Nu va ganditi sa va mutati pe un singur centimetru din teritoriul NATO”, a spus Biden. Ucraina nu este membra a aliantei NATO, dar vecina sa, Polonia, este, a subliniat Biden. Acesta a mai tinut sa puncteze si faptul ca rusii de rand nu sunt problema in toata aceasta chestiune. „Tu, poporul rus, nu esti dusmanul nostru”, a spus el. In cadrul zilei de sambata, dupa o intalnire cu refugiati ucraineni, Biden l-a numit pe Putin „macelar”. Ceea ce nu este un termen chiar exagerat avand in vedere faptul ca se deschide focul asupra civililior pe coridoare umanitare amenajate de rusi in orasele bombardate, iar cei care nu sunt ucisi sunt dusi in Rusia ca prizonieri de razboi. 

O teorie care circula din ce in ce mai mult in contextul razboiului in care Rusia a invadat Ucraina este faptul ca tara ar putea fi impartita intre Federatia Rusa si statele vecine ale fostei republici sovietice la sfarsitul acestui razboi. Este o ipoteza lansata chiar de un deputat din parlamentul de la Kiev, Ilia Kiva, care a parasit tara cu putin timp inainte de invazia fortelor rusesti, pe contul sau de Telegram, in care a postat o harta cu modul in care ar urma sa arate estul Europei dupa impartirea Ucrainei. Pentru a vedea cat de realist este acest scenariu, sa intram putin in amanunte istorice. Pentru ca, ce-i drept, Putin are dreptate atunci cand spune ca Rusia a creat Ucraina moderna, insa nu e ca si cum acestia nu au avut tente de statalitate inainte de anexarea de catre Imperiul Tarist, insa a fost o misiune mai dificila sa supravietuiasca intre Polonia, Lituania si Rusia, care erau mari puteri in aceasta zona a Europei la momentul respectiv. Intre timp au cazut si Polonia si Lituania si a ramas doar Rusia cea mai mare putere din Europa de Est. 

Intr-un moment in care, in urma revolutiei bolsevice, s-a destramat Imperiul Tarist, Ucraina isi proclama independenta in 1918. Ma rog, mai multe republici ucrainiene formate de catre mai multi politicieni care nu au convenit de comun acord asupra felului in care sa imparta puterea; Republica Populara a Ucrainei Occidentale, care se intindea cam pe toata suprafata vestica a tarii de azi, si Republica Nationala Ucraineana, care controla centrul, estul si cam tot restul Ucrainei de azi. Cele doua republici au convenit sa se uneasca in vederea invaziei bolsevice, dand nastere Razboiului Ucrainean de Independenta. Razboi in care fortele ucrainiene au fost infrante de armata rosie, iar Ucraina anexata de Rusia Bolsevica. In afara de vestul Ucrainei, anexat de Polonia, si de Transcarpatia luata de Cehoslovacia. 

Republica Socialista Sovietica Ucraineana a fost la inceput formata din teritoriile capturate de bolsevici, dupa proclamarea Uniunii Sovietice in 1922. Iar asta include nordul cu Harkovul si Kievul, estul cu Donbasul si sudul cu Odessa. Pe masura ce Uniunea Sovietica isi extindea teritoriul, multe dintre aceste noi provincii erau incorporate in RSS Ucraineana. Galitia de Est si Valonia au fost luate de la Polonia, Bucovina de Nord si Bugeacul de la Romania, iar Transcarpatia a fost luata de la Cehoslovacia, toate aceste noi teritorii incorporate in Ucraina sovietica ca urmare a sfarsitului celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Expansiunea teritoriala a Ucrainei a luat sfarsit in 1954, atunci cand liderul sovietic Nikita Hrusciov a transferat peninsula Crimeea de la Rusia la Ucraina, creeand statul care si-a obtinut independenta in 1991. 

Acum, Crimeea a fost luata inapoi de rusi, iar Donbasul la fel. Se urmareste si capturarea sudului Ucrainei, care ar urma in urma tratativelor de pace sa revina Rusiei in totalitate, deprivand tara de iesirea la mare. Rusia ar lua si anumite regiuni din nord, cu tot cu Harkovul, dar si din sud, cu Odessa, si Bugeacul. Galitia si Valonia ar urma sa revina la Polonia, iar Transcarpatia ar fi anexata de Ungaria. Romania ar fi direct vizata de aceasta reimpartire, urmand sa-i revina Bucovina de Nord. De altfel, Polonia nu si-a ascuns interesele in regiune, sugestia tarii de a trimite o misiune de mentinere a pacii in vestul Ucrainei (zona cel mai putin afectata de razboi) fiind respinsa de NATO. 

Scenariul nu ar fi imposibil in momentul de fata. Soarta lui Zelenski ar putea foarte bine fi irelevanta pentru puterile occidentale, iar pretentiile teritoriale ale Poloniei, Ungariei si Romaniei ar putea linsti orice obiectie din partea Uniunii Europene. Ucraina ar putea sa ramana doar cu centrul si o parte din nord… adica doar cu Kievul dintre toate orasele importante.

Zelenski este unul dintre cele mai proeminente figuri ale acestui an, pentru fermitatea de care a dat dovada in fata invaziei rusesti in tara pe care o conduce. Fost actor de comedie, acesta a devenit presedinte al Ucrainei in 2019 iar in momentul de fata se confrunta cu una dintre cele mai grele momente, daca nu cel mai greu moment, din istoria tarii sale de la independenta fata de Uniunea Sovietica si pana in momentul de fata. Ca sa nu mai spun faptul ca toata lumea se astepta ca acesta sa ia primul avion afara din tara iar Kievul sa cada in mana armatei ruse in maxim 2 zile, insa felul in care a ramas in capitala si isi motiveaza poporul sa reziste invaziei este unul dintre motivele pentru care Ucraina rezista eroic la o luna dupa ce Rusia si-a trimis trupele pentru a ataca statul vecin. In aceste conditii, Zelenski a devenit o figura din ce in ce mai populara in lume, prin prisma discursurilor pe care le-a tinut atat poporului sau, cat si aliatilior occidentali in momentele in care a cerut ajutor din partea acestora pentru a face fata agresiunii statului vecin. 

Sean Penn nu este nominalizat pentru un premiu Oscar anul acesta, dar actorul face stiri legate de ceremonia de duminica a premiilor Oscar. Sambata, Penn a declarat pentru CNN ca isi va distruge public statuetele pe care le-a castigat daca academia nu ii va cere președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski sa tina un discurs virtual in timpul evenimentului.

„Nu este nici o miscare mai mare pe care Premiile Academiei ar putea-o face decat sa-i ofere [n.r. Lui Zelenski] o oportunitate de a vorbi cu noi toti”, a spus Penn prezentatorului CNN, Jim Acosta, intr-un interviu din Polonia. „Inteleg ca s-a luat decizia de a nu face acest lucru”. Penn s-a intalnit cu Zelenski in februarie, atat înainte, cat si in timpul invaziei ruse, si l-a laudat pe presedintele ucrainean ca „o fiinta umana incredibil de miscatoare”.

„Daca Academia a ales sa nu sprijine conducerea din Ucraina, care iau gloante si bombe pentru noi, impreună cu copiii ucraineni pe care incearca sa-i protejeze, atunci cred ca fiecare dintre acesti oameni si fiecare parte din aceasta decizie. Va fi cel mai obscen moment din toata istoria Hollywoodului”, a spus Penn. “Si eu insumi, daca revin la asta, cand ma voi intoarce, le voi distruge [Oscarurile] în public”, a spus Penn. „Ma rog sa nu se intample asa ceva… Si sper ca [toata lumea de la Oscar] sa iasa daca este [adevarat]”. Sa iasa sa conteste decizia, cel mai probabil. 

Penn este co-fondatorul grupului non-profit CORE, sau Community Organizated Relief Effort. Site-ul web al grupului spune: „CORE este pe teren in Polonia si Romania, sprijinind nevoile imediate ale persoanelor care fug din Ucraina in urma unei catastrofe umanitare masive”. De asemenea, filmeaza un documentar despre invazia rusa a Ucrainei. In februarie, biroul lui Zelensky a lansat o declaratie in care il lauda pe Penn pentru eforturile sale de a sprijini cauza ucraineana in mod public.

„Sean Penn se numara printre cei care susțin astazi Ucraina”, se spune in declaratie. „Tara noastra ii este recunoscatoare pentru o asemenea demonstratie de curaj si onestitate”.

Amy Schumer, una dintre cele trei gazde Oscar, impreuna cu Regina Hall si Wanda Sykes, a declarat in emisiunea lui Drew Barrymore ca a prezentat Academiei cu o aparitie cu Zelenskyy. „Nu imi este frica sa merg acolo, dar nu eu sunt cel care produc Oscarurile”, a spus Schumer.

Invazia Ucrainei de catre Rusia aminteste de o perioada destul de intunecata in istoria recenta a omenirii. Si anume de Razboiul Rece, atunci cand Statele Unite si Uniunea Sovietica se aflau intr-un fel de razboi diplomatic una cu cealalta, insa amenintarea unui dezastru nuclear era mereu prezenta, in ciuda faptului ca singura tara care a experimentat-o, intr-o anumita masura, a fost Cuba in timpul asa numitei crize a rachetelor. Ultimele 10 zile au ecou cu infricosatoarea perspectiva nucleară a acelei epoci, cand Rusia si-a amplificat ingrijorarea ca este gata sa cufunde lumea intr-un schimb de arme nucleare caruia omenirii nu ar putea sa-i supravietuiasca. „Pentru oricui ar lua in considerare intervenția din exterior”, a avertizat președintele rus Vladimir Putin in timp ce Rusia si-a lansat atacul pe scara larga la data de 24 februarie, „daca o faceți, va veti confrunta cu consecinte mai mari decat cu orice v-ati confruntat in istorie”.

Faptele au intarit rapid cuvintele lui Putin. Pe 28 februarie, Belarus, un aliat al Rusiei, a aprobat gazduirea armelor nucleare rusesti. O zi mai tarziu, Putin a pus fortele de arme nucleare ale Rusiei in stare de alerta mai mare, in timp ce Rusia a efectuat exercitii de submarine nucleare si sisteme de lansare. In ciuda acestui fapt, ucrainenii au ripostat cu vitejie, incetinind avansul trupelor ruse pe teritoriul lor, acestia nereusind sa ia decat cateva portiuni din nord, est si sud in timpul avansului lor in timp ce doua dintre cele mai importante orase ale tarii, Kievul si Harkovul, raman neocupate, insa bombardate in permanenta de catre artilerie ruseasca. Un lucru care este sigur pana in momentul de fata este faptul ca, in ciuda amenintarilor, nu se va ajunge la un razboi nuclear atata timp cat acesta ramane doar intre Rusia si Ucraina. Nu este obiectivul lui Putin sa rada Ucraina de pe fata pamantului, ci s-o ocupe si sa-l instaureze pe Viktor Yanukovic la guvern ca o marioneta, cum era si pana sa fie dat jos de la putere de revolutia Euromaidanului in 2014.

Desi Statele Unite s-au abtinut de la a face amenintari la randul lor, am fost uimit de cat de repede a fost reconstituita viziunea asupra lumii sub amenintarea extinctiei totale din cauza bombei nucleare, cum era si in acea perioada extrem de tulbure din istoria umanitatii. Pana in momentul de fata, administrația Biden a evitat retorica si actiunile care ar putea declansa o escaladare suplimentara. Insa SUA au ales in mod explicit sa-si mentina nivelul de alerta nucleara, raportat de The New York Times a fi DEFCON 4, al doilea cel mai scazut nivel. (Departamentul Apararii a refuzat o cerere de comentarii publice in privinta nivelului alertelor nucleare.) SUA au amanat, de asemenea, un test de racheta balistica Minuteman 3.

Pana in momentul de fata, amenintarile nucleare ale Rusiei sunt vazute in mare parte doar ca „semnale”, ca un efort de a spune Occidentului sa nu se implice in campania lor militara din Ucraina. Satelitii nu au observat noi miscari ingrijoratoare de arme nucleare la sol sau submarine care parasesc porturile. Statul de alerta sporit al Rusiei, pe care media de stat Tass l-a numit „regim special de lupta”, pare a fi o crestere relativ minora a personalului in centrele de comanda nucleara, a spus el. Faptul ca nu avem o idee clara la ce se gandeste Putin este insa un alt ecou al Razboiului Rece. Cand confruntarea a fost la cota cea mai tensionata, Kremlinologii au incercat sa deduca dinamica politica sovietica examinand modul in care liderii sai s-au comportat in timpul paradelor militare.

De curand, Rusia a invadat Ucraina, cu scopul de a “recupera” regiunile separatiste din estul acestei tari, Luhansk si Donetsk, care si-au autoproclamat independenta in 2014 intr-o maniera similara a modului in care Kosovo si-a proclamat-o fata de Serbia. Tot ca in Kosovo, a iesit un razboi civil care dureaza deja de ani de zile, iar militiile rebele au fost neutralizate in repetate randuri de catre armata ucraineana. Motiv pentru care rusii au hotarat sa invadeze tara, insa se pare ca acestia nu s-au oprit in estul Ucrainei, ci au trimis si trupe din Crimeea cu scopul de a incercui regiunea Donbass, iar anumite forte au ajuns si pana la Kiev pentru a incercui si a bombarda orasul. In momentul de fata, lupta se da pe mai multe fronturi, si nu se stie in ce masura va putea Ucraina sa reziste. Cert este faptul ca tara nu se va preda atat de usor, iar operatiunile militare rusesti din Luhansk par sa nu aiba succes. Astfel, imaginile in legatura cu situatia par sa sugereze faptul ca avansurile militiilor rusesti trimise la Harkov si Kiev au fost blocate in lupte grele, astfel incat unele coloane rusesti au fost retinute intr-o ambuscada a fortelor ucrainiene. Avansul rusilor in Donbass pare mult mai sigur, totusi. In orice caz, Statele Unite ale Americii nu par sa fie dispuse sa faca prea multe in aceasta situatie. In afara, bineinteles, de sanctiuni. In rest, e treaba rusilor si ucrainienilor cum fac cu razboiul. 

Presedintele Statelor Unite, Joe Biden a anuntat, in cursul zilei de joi dupa-amiaza, ceea ce el a numit o lista „devastatoare” de sanctiuni impotriva Rusiei, in urma invaziei Ucrainei de catre statul condus de Vladimir Putin. Intr-un discurs televizat de la Casa Alba, el l-a numit pe omologul sau rus drept agresor in acest conflict. „Putin a ales acest razboi”, a spus Biden. „Iar acum el și tara lui vor suporta consecintele”.

In mod similar, si Uniunea Europeana a impus mai multe valuri de sanctiuni economice, dintre care unele sunt destinate sa ajunga personal la Putin si la oamenii din cercul sau apropiat, care, totusi, detin o multime de proprietati in Europa. Insa atat SUA, cat si aliatii sai ezita sa scoata Rusia din SWIFT, un sistem global de mesagerie securizat care leaga mii de institutii financiare – considerata o „optiune nucleara” care ar putea dauna atat Occidentului, cat si Moscovei. „Este intotdeauna o optiune”, a spus Biden reporterilor, „dar in acest moment nu este pozitia pe care restul Europei doreste sa o ia”. Normal ca nu din moment ce acest lucru ar afecta economia europeana la scara larga, dependenta acesteia de Rusia privind aprovizionarea cu petrol si gaze naturale fiind una dintre cele mai cunoscute si mai ingrijoratoare aspecte in aceasta privinta. 

In urma unor discuții cu usile inchise cu liderii tarilor industrializate din G7, Biden a anuntat, in cursul zilei joi dupa-amiaza, ca sanctiunile impotriva Rusiei vor include controale stricte la export, care vor „impune un cost sever asupra economiei ruse, atat imediat, cat si in timp”. Aceste controale includ blocuri de export pentru cipuri, software si alte tehnologii, despre care Biden a spus ca ar putea afecta grav sectoarele militare si aerospatiale ale Rusiei. In plus, activele dezvoltatorului rus VEB si Promsvyazbank, o banca sustinuta de stat din Moscova, vor fi înghetate, potrivit Casei Albe, la fel ca si cele apartinand oligarhilor cu legaturi stranse cu Kremlinul. Cu toate acestea, oprirea agresiunii rusesti nu pare o idee avuta in plan de catre Biden si Statele Unite, iar Ucraina este lasata de catre toate puterile occidentale sa se apere singura in acest conflict. 

Twitter este, fara indoiala, unul dintre cele mai controversate site-uri in general, si probabil cea mai controversata retea sociala. Lasand la o parte faza cu cancel culture despre care am vorbit in atatea articole ca face reteaua sa semene cu platforme ca 4chan sau 9gag, in general, este una dintre platformele pe care stirile false par sa circule fara absolut nici un filtru. Fie ca sunt stiri despre coronavirus, stiri politice sau stiri despre situatia cu razboiul din Ucraina. Ca sa nu mai spun si faptul ca au liber la postat o multime de organizatii care mai de care mai controversate, printre care si cele care au activitati rasiste, xenofobe sau sustin suprematia alba in America. Evident, nu este o situatie care ar fi noua sub nici o forma, si nu vorbim doar de Twitter, ci despre retelele de socializare in general. Insa atentia lumii este indreptata spre situatia din Ucraina. O situatie care evolueaza rapid in urma invaziei tarii de catre fortele militare ruse care au trecut peste noapte granita spre a ataca natiunea est-europeana. Ca urmare, este greu sa ne dam seama exact ce se intampla la fata locului, mai ales ca retelele de socializare sunt inundate de postari legate de aceasta situatie. Astfel, am adunat cateva surse de incredere, care includ canale oficiale guvernamentale, organizatii de ajutor respectate si jurnalisti din publicații importante. Pe partea oficiala, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky si ministrul de externe Dmytro Kuleba au postat pe Twitter, atat in engleza cat si in propria lor limba, despre evolutia elementelor militare si diplomatice ale natiunii est-europene in cel mai recent conflict militar al lumii.

Dincolo de Ucraina, presedintele Statelor Unite, Joe Biden, tasteaza de pe propriul sau cont si de pe contul oficial prezidential al Casei Albe. Pe langa Biden si secretarul de stat Antony Blinken, mai posteaza pe Twitter detalii despre situatie si figuri ale organizatiilor vest-europene si atlantice, precum secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul general al ONU António Guterres, presedintele Comisiei UE Ursula von der Leyen si președintele Consiliului European Charles Michel. Grupurile de voluntariat care se implica in update-uri privind situatia din Ucraina includ Human Rights Watch, Amnesty International, Agentia ONU pentru Refugiati si Free Press Unlimited. Kyiv Independent si Kyiv Post ofera actualizari in limba engleza, direct din capitala Ucrainei. Matthew Chance de la CNN relateaza din Ucraina, in timp ce colegul sau Frederik Pleitgen este stationat in Rusia, langa granița cu Ucraina. Isabelle Khurshudyan de la Washington Post si Myroslava Petsa de la BBC sunt stationate la Kiev si vin cu update-uri live direct din tara invadata  Alaturi de ele, si 

Frank Langfit de la NPR, Eleanor Beardsley si Tim Mak raporteaza direct de la fata locului, alaturi de Michael Schwirtz de la New York Times si Christopher Miller de la BuzzFeed. Majoritatea dintre aceste personalitati sunt cu ochii indreptati spre situatia din Ucraina si vor avea grija sa nu mentioneze absolut niciun detaliu in ceea ce priveste invazia tarii vecine.

Contul Twitter Safety a oferit, de asemenea, sfaturi pentru persoanele care folosesc serviciul sau in zone de conflict sau in alte zone cu risc ridicat, inclusiv crearea unei parole puternice, configurarea autentificarii cu doi factori, cum sa iti dezactivezi contul de Twitter, cum, sa protejezi tweet-urile respective, ce ar trebui sa faci in cazul in care banuiesti ca contul tau a fost compromis, masurile luate in cazul in care te trezesti cu contul spart, cum sa iti iei inapoi contul in situatia in care este blocat, cum sa iti includeți locatia sau sa o elimini din tweet-uri.