Uniunea Europeana va viza Meta, Google, Twitter in legatura cu deepfake-urile, potrivit unui raport

Se asteapta ca si Comisia Europeana sa vizeze companiile Facebook, Meta, Google, Twitter, Microsoft si TikTok, joi, cu noi masuri pentru a combate formele de dezinformare, inclusiv deepfake-uri si conturi false, potrivit rapoartelor Reuters si Financial Times. Companiile care nu reusesc sa adere la regulamentul actualizat s-ar putea confrunta cu amenzi mari. Oricum nu le doare nicaieri pe aceste companii americane de amenzile venite din Europa din moment ce ele au destui bani, insa nu strica sa mai fie din cand in cand amendate. Pentru ca, vorba vine, au de unde sa plateasca amenzile respective si poate sunt folositi si banii aia cu cap atata timp cat nu sunt trimisi ca fonduri europene in Romania sau Bulgaria pentru a fi investiti in florile unui rotisor de giratoriu. 

Se pare ca versiunea actualizata a codului anti-dezinformare al UE va face ca si companiile de tehnologie și retelele sociale sa partajeze date cheie cu tarile individuale pentru a ajuta la combaterea dezinformarii. Un „cod de practica privind dezinformarea” actualizat va cere companiilor de tehnologie sa dezvaluie cat continut daunator este eliminat si blocat. De asemenea, se pare ca va prezenta mai clar exemple de continut daunator, cum ar fi deepfake-urile, care sunt falsuri video care ii fac pe oameni sa para ca fac sau spun lucruri pe care nu le-au facut niciodata prin intermediul unor trucaje. Codul voluntar a fost introdus pentru prima data in 2018, dar va deveni o schema de coreglementare, potrivit celor de la Reuters. Atat autoritatile de reglementare, cat si semnatarii vor impartasi responsabilitatea. Vor fi 30 de semnatari, inclusiv mari companii de tehnologie si grupuri ale societatii civile, potrivit Financial Times.

Retelele de socializare si companiile de tehnologie online vor trebui, de asemenea, sa faca o treaba mai buna in ceea ce priveste informarea publicului in legatura cu sursele care dau informatii relevante. Aceasta include dezvoltarea de instrumente si parteneriate cu verificatorii de fapte pentru a respinge „dezinformarea daunatoare”, care poate include eliminarea propagandei si adaugarea „indicatorilor de incredere” in informațiile verificate independent, potrivit Financial Times. Codul va fi pus in aplicare prin Digital Services Act din 2022, o lege emblematica menita sa controleze companiile din industria Big Tech. Companiile care incalca acest cod s-ar putea confrunta cu amenzi de pana la 6% din veniturile lor globale. Luand in considerare companii precum Google, Alphabet si Meta, au venituri de 257 de miliarde de dolari si, respectiv, 117,93 de miliarde de dolari în 2021, 6% ar insemna o parte importanta din bugetul lor.

Companiile tech nu pot oferi o solutie generala pentru toata Europa, ci trebuie sa arate, tara cu tara, cum lupta impotriva dezinformarii.

„Stim ca dezinformarea este diferita in fiecare tara, iar marile platforme vor trebui acum sa furnizeze date semnificative care ne-ar permite [ne] sa intelegem mai bine situatia la nivel de tara”, a declarat Věra Jourová, vicepresedintele UE pentru valori si transparenta, intr-o declaratie pentru Financial Times. Jourová a adaugat ca propaganda rusa in urma razboiului din Ucraina a modelat codul anti-dezinformare actualizat. Meta, Google, Twitter, TikTok si Comisia Europeană nu au raspuns imediat solicitarilor de comentarii din partea presei americane, iar cei de la Microsoft au refuzat sa comenteze.

Noi masuri UE vin in timp ce guvernele din intreaga lume se ridica pentru a prelua influenta Big Tech. Departamentul de Justite al SUA a intentat un proces antitrust impotriva Google si lucreaza la o ancheta ulterioara. Senatul SUA este pe cale sa aduca in discutie Actul american de inovare si alegere pentru a reduce influenta Amazon, Apple si Google pe piețele digitale si de comert electronic.

Romania are cea mai proasta securitate cibernetica din Uniunea Europeana

Nu trebuie sa fie o stire deloc surprinzatoare, insa, recent, cei de la VPNOverview s-au hotarat sa analizeze securitatea cibernetica a membrelor Uniunii Europene. Iar cel mai prost la acest capitol, evident, sta Romania. Este putin amuzant cand ma gandesc la faptul ca sunt straini care au venit in tara si au sustinut ca Romania are servere de internet mai bune fata de o gramada de alte tari din Uniune. Insa, ma amuza si mai tare faptul ca avem o securitate cibernetica mai slaba si decat niste tari ca Bulgaria sau Croatia; bulgarii, cu care ne-am batut mereu pentru ultimele locuri cum se bat doua echipe sa nu pice pe ultimul loc retrogradabil, sa ajunga in Liga a 2-a, si croatii, care au o tara cea mai sfasiata de razboi din toata Uniunea. Se pare ca sunt in stare sa ne invinga si la capitolul tehnologie, iar eu nu stiu daca ar fi cazul sa ma inclin in fata lor sau nu. Mai rau, croatii sunt in top la acest capitol (mai multe detalii jos).

Intre factorii care au ajutat la stabilirea acestui clasament s-au luat in calcul mai multe lucruri elementare pentru o siguranta cibernetica decenta, precum ratele de contaminare cu virusi, fraudele online, dar si legislatia existenta pentru a lupta impotriva infractorilor cibernetici. Deci, e clar din start faptul ca picam testul la toate cele trei criterii. O gramada de romani isi schimba frecvent ori telefonul, ori calculatorul din cauza faptului ca sunt infestate cu malware, adware si alte softuri (39% dintre romani au descoperit un virus pe dispozitivele lor); la fraude online nici nu cred ca mai e nevoie sa spun ceva, iar la capitolul lupta impotriva hackerilor, ei bine, nu se lupta nici macar impotriva hotilor de buzunare. Oricum nu sunt atat de multi hackeri in Romania ca in Rusia, China sau SUA (desi hackerii romani sunt probabil mai buni; fara misto). Insa, situatia nici nu are cum sa stea altfel atunci cand, statistic vorbind, 24,6% dintre romani risca sa se aleaga cu un virus dupa ce au accesat site-uri infectate, iar legislativ vorbind, Romania are doar doua legi care privesc lupta impotriva hackerilor. Comparativ, Ungaria are sase, pe cand tari ca Franta si Germania au sapte.

Si topul este format din…

Tara cu cea mai buna securitate cibernetica din Uniunea Europeana este Germania. Asta nu inseamna ca nu trec prin mai multe emotii, numarul de persoane care au descoperit malware pe dispozitivele lor fiind cu 6% mai mare decat al nostru (deci 45%). Top 5 este completat de Irlanda, Danemarca, Croatia si Suedia. Urmeaza Spania, Finlanda, Olanda, Cehia si Portugalia, in topul celor 10 tari din Uniune cu cea mai buna securitate cibernetica.

La polul opus, se afla tari ca Cipru, Italia, Lituania, Slovenia si Bulgaria. Dupa cum spuneam, este un capitol la care pierdem in fata Bulgariei, nici vorba sa intrecem Ungaria care prezinta si o legislatie solida, desi nu se confrunta cu atat de multe probleme in domeniul cibernetic cum se confrunta romanii.