Tag razboi cibernetic

De curand, Rusia a invadat Ucraina, cu scopul de a “recupera” regiunile separatiste din estul acestei tari, Luhansk si Donetsk, care si-au autoproclamat independenta in 2014 intr-o maniera similara a modului in care Kosovo si-a proclamat-o fata de Serbia. Tot ca in Kosovo, a iesit un razboi civil care dureaza deja de ani de zile, iar militiile rebele au fost neutralizate in repetate randuri de catre armata ucraineana. Motiv pentru care rusii au hotarat sa invadeze tara, insa se pare ca acestia nu s-au oprit in estul Ucrainei, ci au trimis si trupe din Crimeea cu scopul de a incercui regiunea Donbass, iar anumite forte au ajuns si pana la Kiev pentru a incercui si a bombarda orasul. In momentul de fata, lupta se da pe mai multe fronturi, si nu se stie in ce masura va putea Ucraina sa reziste. Cert este faptul ca tara nu se va preda atat de usor, iar operatiunile militare rusesti din Luhansk par sa nu aiba succes. Astfel, imaginile in legatura cu situatia par sa sugereze faptul ca avansurile militiilor rusesti trimise la Harkov si Kiev au fost blocate in lupte grele, astfel incat unele coloane rusesti au fost retinute intr-o ambuscada a fortelor ucrainiene. Avansul rusilor in Donbass pare mult mai sigur, totusi. In orice caz, Statele Unite ale Americii nu par sa fie dispuse sa faca prea multe in aceasta situatie. In afara, bineinteles, de sanctiuni. In rest, e treaba rusilor si ucrainienilor cum fac cu razboiul. 

Presedintele Statelor Unite, Joe Biden a anuntat, in cursul zilei de joi dupa-amiaza, ceea ce el a numit o lista „devastatoare” de sanctiuni impotriva Rusiei, in urma invaziei Ucrainei de catre statul condus de Vladimir Putin. Intr-un discurs televizat de la Casa Alba, el l-a numit pe omologul sau rus drept agresor in acest conflict. „Putin a ales acest razboi”, a spus Biden. „Iar acum el și tara lui vor suporta consecintele”.

In mod similar, si Uniunea Europeana a impus mai multe valuri de sanctiuni economice, dintre care unele sunt destinate sa ajunga personal la Putin si la oamenii din cercul sau apropiat, care, totusi, detin o multime de proprietati in Europa. Insa atat SUA, cat si aliatii sai ezita sa scoata Rusia din SWIFT, un sistem global de mesagerie securizat care leaga mii de institutii financiare – considerata o „optiune nucleara” care ar putea dauna atat Occidentului, cat si Moscovei. „Este intotdeauna o optiune”, a spus Biden reporterilor, „dar in acest moment nu este pozitia pe care restul Europei doreste sa o ia”. Normal ca nu din moment ce acest lucru ar afecta economia europeana la scara larga, dependenta acesteia de Rusia privind aprovizionarea cu petrol si gaze naturale fiind una dintre cele mai cunoscute si mai ingrijoratoare aspecte in aceasta privinta. 

In urma unor discuții cu usile inchise cu liderii tarilor industrializate din G7, Biden a anuntat, in cursul zilei joi dupa-amiaza, ca sanctiunile impotriva Rusiei vor include controale stricte la export, care vor „impune un cost sever asupra economiei ruse, atat imediat, cat si in timp”. Aceste controale includ blocuri de export pentru cipuri, software si alte tehnologii, despre care Biden a spus ca ar putea afecta grav sectoarele militare si aerospatiale ale Rusiei. In plus, activele dezvoltatorului rus VEB si Promsvyazbank, o banca sustinuta de stat din Moscova, vor fi înghetate, potrivit Casei Albe, la fel ca si cele apartinand oligarhilor cu legaturi stranse cu Kremlinul. Cu toate acestea, oprirea agresiunii rusesti nu pare o idee avuta in plan de catre Biden si Statele Unite, iar Ucraina este lasata de catre toate puterile occidentale sa se apere singura in acest conflict. 

Invazia Ucrainei de catre Rusia incepe sa aiba efecte din ce in ce mai daunatoare asupra intregului mapamond. Pe langa faptul ca in tari precum Romania si Bulgaria deja se vorbeste despre posibilitatea serviciului militar obligatoriu in cazul unei agresiuni armate a Rusiei dupa o eventuala cucerire a fostei republici sovietice (la modul mai mult sau mai putin serios luandu-se in considerare posibilitatea ca aceste tari sa fie excluse din NATO la presiunile Kremlinului, lucru care a fost deja solicitat de catre diplomatii rusi in negocierile cu blocul vest-atlantic). Se pare ca aceasta invazie va avea repercusiuni si in ceea ce priveste economia globala, care deja sufera din cauza unei pandemii de coronavirus care a scazut considerabil productia in ultimii 2 ani. Nu se stie in ce masura se va ajunge sau nu la o noua criza economica globala pe fondul acestei stuatii (lucru care, totusi, are o multime de sanse sa se intample avand in vedere situatia actuala), cert este ca pana si piata crypto este afectata de acest razboi. Astfel, preturile bitcoin, eterului si altor criptomonede au scazut considerabil dupa ce Rusia a invadat Ucraina vecina, o pierdere de valoare care contesta ideea larg raspandita ca monedele digitale pot servi drept un refugiu sigur. Cu toate ca aceasta idee a inceput sa fie contestata din ce in ce mai vehement de catre oameni care au suferit pierderi la scara larga pe piata crypto si care au spus despre aceasta ca nu este decat “o teapa”. Desi nu este exclus sa se fi promovat la scara larga doar cazurile cele mai fericite, oamenii care chiar au castigat ceva din aceasta investitie.

Bitcoin, cea mai cunoscuta criptomoneda, a scazut sub pragul de 35.000 de dolari, ceea ce a insemnat pentru aceasta o scadere in valoare cu pana la 8%. Ether, o alta moneda digitala detinuta pe scara larga, a scazut si ea cu peste 7%, ajungand la valoarea de sub 2.500 de dolari. Aurul, activul conventional al crizelor, a crescut joi cu peste 1.970 de dolari pe gram, cel mai ridicat nivel de aproximativ un an si jumatate, potrivit Trading Economics. Avand in vedere faptul ca aurul se afla in scadere considerabila inainte ca acest conflict sa ia amploare, este un avantaj pentru toti cei care au la dispozitie aceasta bogatie, intr-un fel sau altul, pe cand cei care au investit in criptomonede s-ar putea trezi cu pierderi semnificative in urmatoarea perioada. 

In ciuda faptului ca preturile criptomonedelor au dat semne ca s-ar putea redresa in cursul zilei de joi, aceasta alunecarea brusca pune sub semnul intrebarii credinta populara in randul fanilor cripto ca bitcoinul, etherul si criptomonedele, in general, pot fi investitii defensive in perioadele de risc geopolitic. Bitcoin, in special, este vazut ca o acoperire impotriva incertitudinii globale si a inflației, care va fi probabil alimentata de cresterea prețului petrolului si gazelor naturale, cauzate de atat de invazia rusa, cat si de faptul ca Rusia detine o parte importanta din productia acestor resurse la nivel global; sa nu uitam Gazpromul care aprovizioneaza o multime de tari din Europa si din Asia.

„Ideea ca crypto sa fie un refugiu sigur ar trebui sa fie moarta”, a spus George Monaghan, analist la GlobalData, intr-o nota asupra situatiei la modul actual. Acesta a tinut sa adauge faptul ca increderea in criptomonede nu va scadea in ciuda acestei crize, spunand ca „echilibrul de intelegere a dobanzii este prea denaturat”. Criptomonedele sunt active digitale care sunt inregistrate pe un blockchain, un registru digital distribuit care nu poate fi modificat. De obicei, acestea nu sunt sustinute de un activ subiacent, cum ar fi moneda fiat.

Razboiul fizic a inceput deja intre Rusia si Ucraina, rapoarte recente spunand faptul ca trupele rusesti au trecut granita si vor incepe sa demareze operatiuni in regiunile separatiste ale fostei republici sovietice, Luhansk si Donbass. Republici care se afla de ani de zile intr-un razboi civil cu guvernul de la Kiev. In zilele premergatoare invaziei, Rusia a recunoscut autoproclamata Republica Populara Donetsk si Republica Populara Lugansk, urmate de incursiunea Fortelor Armate Ruse in regiunea Donbas din estul Ucrainei la 21 februarie 2022. Pana in acel moment, trupele ucrainiene au reusit sa fata faca atacurilor armatelor separatiste, insa invazia fortelor rusesti schimba calculele, iar cele doua regiuni ar putea fi anexate de Rusia… si ramane de vazut in ce masura vrea Putin sa anexeze si alte regiuni ale tarii. Din moment ce Kremlinul a ceut ca Romania si Bulgaria sa fie excluse din NATO, se prea poate ca ambitiile rusesti sa depaseasca restaurarea fostei Uniuni Sovietice. Ceea ce ar insemna razboi si pentru noi, dincolo de cat de amuzante ar putea parea unele meme-uri pe internet in care se vorbeste la misto despre aceasta posibilitate.

In orice caz, razboiul nu se desfasoara doar fizic, iar acesta este un motiv de ingrijorare in sine. Evident ca pentru a facilita incursiunea trupelor rusesti pe teritoriu ucrainean, hackerii din Rusia au inceput sa demareze atacuri cibernetice impotriva site-urilor guvernamentale ucrainiene. Bine, acest proces a inceput inca dinainte ca Rusia sa-si trimita trupele in teritoriu, pe vremea cand acestea se aflau inca la granita si se credea ca totul e o joaca si ca Putin nu vrea razboi. In orice caz, in ultimele ore de la atacul rusesc in teritoriu, s-a raportat faptul ca mai multe site-uri guvernamentale administrate de catre Kiev au picat din cauza unui atac cibernetic in masa, potrivit șefului Ministerului Transformarii Digitale al natiunii est-europene. DDoS ataca site-urile infirme, coplesindu-le cu un val de solicitari de a reda alte pagini web pe paltforma lor, cauzand un colaps al site-urilor respective. Unele site-uri ale bancilor din Ucraina au fost, de asemenea, scoase din functiune de catre acest atac masiv, a declarat Mykhailo Fedorov pe Telegram.

Site-ul Ministerului Afacerilor Externe, Cabinetului de Ministri si cel al Parlamentului au ramas indisponibile miercuri dimineata. Deci da, s-a vorbit despre un razboi cibernetic in paralel cu cel militar, insa pare mai mult ca este un atac unilateral al Rusiei asupra comunicatiilor ucrainiene pentru a facilita invazia. Reporterii publicatiei americane CNBC au raportat faptul ca sursa aparentului atac cibernetic este neconfirmata, dar faptul ca se desfasoara in timp ce trupele rusesti inconjoara Ucraina, in ceea ce președintele american Joe Biden a numit marti „inceputul unei invazii ruse”. Invazie care se desfasoara in forta atat in domeniul fizic cat si in cel cibernetic, dupa cum putem vedea din evolutia situatiei in ultimul timp. 

Dupa cum am mentionat si mai sus, aceasta situatie cu atacurile cibernetice indreptate impotriva comunicatiilor ucrainiene nu este una noua. Armata si bancile Ucrainei au fost lovite de un atac similar in cadrul saptamanii trecute, iar expertii in domeniul securitatii au avertizat ca Rusia ar putea intensifica atacurile cibernetice impotriva tarii vecine in efortul de a destabiliza guvernul de la Kiev si economia fostei republici sovietice in eventualitatea unei agresiuni armate. Este un fapt ingrijorator acela ca Rusia are avantajul pana in momentul de fata, insa Ucraina este sprijinita cu arme de catre puterile occidentale, si ar putea sa-si apere terioriul, cel putin pe acela in care nu se afla armate intregi de separatisti. Ucraina nu va mai ceda fara lupta cum s-a intamplat cu Crimeea in 2014.